Balerina la balet




În sfârşit o zi de relaxare! Nu pe deplin, pentru că am fost nevoită să mă trezesc dimineaţa în interes de serviciu dar apoi m-am relaxat la balet. Vorbeam la telefon şi spuneam lucrul acesta cuiva iar taximetristul a început să râdă şi să mă întrebe:

Domnişoară, dumneavoastră chiar vă relaxaţi la balet?

Daa, cum se relaxează bărbaţii la fotbal.

Şi el: eu mă relaxez în trafic. Chiar dacă e aglomerat, mie îmi place să conduc.

Fiecare cu plăcerile personale. Am întârziat puţin şi până la pauză a trebuit să stau printre copilaşi gălăgioşi. Tocmai de aceea mi-a plăcut mai mult a doua parte a spectacolului de balet. S-a jucat “Spărgătorul de nuci”, deci se înţelege de ce erau atâţia copii. Bineînţeles că un astfel de spectacol nu este adresat doar copiilor. După cum nici “Albă ca zapada şi cei şapte pitici” (premieră 12 decembrie) nu este doar pentru copii.

Când m-am întors din vacanţa de vară, am cumpărat un bilet pentru că îmi era dor să merg. Însă în acea zi am fost ocupată, obosită şi am renunţat să mă duc. Mi-a părut rău după aceea.

M-am relaxat deconectându-mă de atmosfera din Bucureşti. De fapt ăsta ar trebui să fie unul dintre scopurile unui act cultural din punctul meu de vedere. Să reuşească să te rupă de realitate şi să te transpună spiritual în atmosfera piesei. Valuri albe de balerine defilau cu graţie pe scena imensă, pluteau uşor pe muzică. A. îmi şoptea că este fascinată.

Timpul s-a scurs foarte repede, am reuşit să beau o cafea la pauză. Foarte proastă de altfel. Dar îmi era dor de atmosfera de la Operă. A apărut şi revista “Opera Magazin” care se poate achiziţiona de la casierie. Bineînţeles că am cumpărat din nou bilete.

Şi m-am decis să iau într-adevăr lecţii de balet. Ca să nu mă mai întrebe toţi dacă am făcut balet, dacă sunt balerină etc. De altfel şi taximetristul m-a întrebat dacă mă duce la intrarea artiştilor. :lol: Sper să reuşesc să mă integrez într-o grupă înaintea Sărbătorilor. Sunt entuziasmată.